luni, 9 decembrie 2013

Jegul- I

Autor: tashu
Aproape doua saptamini. Atit a durat "excursia" in Romania. Mi-a fost dor de tarisoara? Ei pula, nici acum nu mi-am revenit din depresie.
Imi urc femela si curul in masina. Pantera haleste aproape 2000 de kilometri. In 19 ore, cu pauze de halit si de pishat. Incerc si altceva, dar am tirtita cu tabieturi. Gaoaza intelectuala, numai daca citesc ceva ma apuca cufureala izbavitoare. Halt! Sau halta in Oradea, unde am de rezolvat unele treburi. O intilnire fulger cu nashul masinii. Imi recomanda sa o las la el in salonul auto. Ceea ce si. Refac scenele in propozitii scurte, sint greu de urmarit in preajma sarbatorilor.
Trebuie sa ma basculez tocmai la Iasi. Inchiriez schnell un VolsVagin pullo, pe un pret de nimic si cu un consum asisderea. Stingeti luminile, sa inceapa spectacolul! 545 de kilometri de cosmar. Facuti in aproape 10 ore. Am admirat toate satele si catunele scufundate in bezna, ceata si ploaie. La 60km/h aveam timp berechet. Urlu la nevasta, ca apucatul: "Atentie vaca!". Imi raspunde nedumerita: "Ce-ai, nebunule, conduc eu?"
Ma hlizesc precum Iliescu la intilnirea cu Partidul. Port intotdeauna sarcasmul la mine; marimea 41, doar pe-un picior (dar nu de plai si nici pe-o gura de rai). Si repet, de data asta cu virgula, pauza si menopauza: "Atentie, vaca!", si-i arat semnele ce strajuiesc drumurile europene. Ah, ce dor imi era de vaci, boi, carute, de carutasi beti, camuflati in nijalai, facuti una cu intunericul. Statornica  tara mai avem, nu s-a schimbat nimic in ultimii 23 de ani. Vad doar gropi noi, pe care nu le cunosteam. Ajungem in capitala mirlanetilor, pardon, a culturii (de cucuruz, ceapa si cartofi-nici macar). 4 dimineata, ce liniste! Strabat strazile, precum carasul unui adolescent pe prietena lu ma-sa. Aia cu cratima.
Boon, in sfirsit ajung la mama soacra si ma arunc in scutece, cu pofta unui nou nascut, proaspat alaptat.
...................................................hmmm, cam putine puncte, n-am dormit prea mult. Ca fac burta, si eu tin la siluita. Trec 3 zile de rezolvat rahaturi birocratice (mai grele decit problemele date la ultima olimpiada internationala de fizica cuantica). Sar sutele de euro de pe mine precum chilotii de pe lindicul lu' mihaiela radulescu tiganescu, cind vrea sa faca in ciuda la dusmancele alea nasoale si grase.
Inregistrez rapid traficul infernal (desi nu sint in Paris), lipsa locurilor de parcare, idiotii care circula dupa propriile lor coduri rutiere, crismele si cluburile pline. Peste toate astea se asterne celebrul praf, ce a dus urbea pe locul 1 in topul celor mai poluate orase. Desi nu mai are industrie.
Imi intreb femela: "Oare mai merge cineva la biblioteci?"
Imi raspunde: "Oare mai sint biblioteci?"
1 decembrie il vom prinde in Oradea. Shit, bullshit si holly shit. Sau pe romaneste: rahat, ratez parada militara, cirnatii cu fasole si tuica fiarta. Iar la desert, scursuri, pardon, discursuri de politicieni.
Timpul (oare femininul o fi timpula?) ne preseaza. Belim (nu mult) ochii prin magazine. Ne aflam in Tokio? Ca nu vad orezari. Da' ce preturi, georgele! Inseamna ca se traieste bine aici, cu 3-400 de euro. 3 grame de parizer, va rog! Si-o poza cu cascavalul ala la 25 de euro kilu'! Ca trebuie sa-mi ramina bani de-o pipeta cu benzina (nu pot duce gunoiul decit cu masina, ca-s ciumeg). In piete, taranii ma imbie cu banane, portocale si curmale. Gust din strugurii de masa. Nici un gust...doar un pic amar, la vederea pretului.
Prin magazine, arunc vinzatoarelor glumite nevinovate. Ce moace triste! "Mda, ce doriti?", de parca tocmai le-a murit la intrare...clientul. Dar fii cinstit! Poti behai de veselie cind esti rupt in cur de foame?
Imi iau poantele (traduse in romana, iti dai seama, nu-i moldoveneasca veche) si macar. Pardon, ma car. Era sa scriu ma cac, dar am evitat la timp.
Calendarul ma trage de mineca. Mi-a intirziat?Respir usurat, nu-s gagica. Sintem doar in intirziere.
Ii bag un pupic lu' soacra-mea ( nu prea adinc), dupa care intram in Volsvagin si-o radem spre Oradea.
Desi frig afara, toate se contracta (fara contract), mai putin cei 545 de kilometri. Vorbesc singur, repet poantele lu' bunicu, cint "Soarele si pionierii", invatat fortat de la sor'mea (aia mare, ca aia mica a murit zdrobita in prosopul de bucatarie), ii cer apa nevestei, numai ca s-o trezesc din dulcea-i hibernare de ursoaica,rigii. Toate astea doar ca sa nu adorm la volan. Ultima oara cind am atipit, m-am trezit in alt oras. Dar nu indraznesc sa ma bashesc, sint prea educat. Am topit 3 conserve de fasole cu cirnati (recunosc, imi era pofta), iar gropile de pe sosele mi-au transformat curul in butelie. Plm, toata viata mea de plod am detestat cind jupinul ne gaza. Era campion. Asa ca opresc prin parcari si dau tonul la cintec, asa cum faceam in armata. Nevestei i-am spus ca plec la un pishat scurt.Ma basesc (desi nu-s basist) ca un tap in calduri. Boschetii din preajma incearca sa-si smulga radacinile si sa fuga. Au indurat atitia ciini, rahati, prezervative de la centuriste si tiristi. Le spun ca-s doar in trecere, si plec. In urma mea aud o explozie: un sofer si-a aprins ultima lui tigara.
Va urma.........

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu